Like Us
Follow UsUnu-doi, unu-doi! Doi-zece, doi-zece! Probă de microfon! Sperăm că se aude și se vede peste tot. Pentru că suntem LIVE din nou! Transmitem de pe Via Transilvanica cele mai noi aventuri ale echipei NOD. Călătorului îi șade bine cu drumul. Și cum avem o Via Transilvanica de terminat, iată-ne din nou pe drumul nostru de suflet.
În perioada 11-19 iunie, echipa NOD continuă drumul pe Via Transilvanica de la Odorheiu Secuiesc – unde am ajuns anul trecut – și până la Alba Iulia. 350 km este obiectivul de atins al sezonului 3, pentru a ajunge la peste 830 km parcurși din totalul de 1400 km. 6 cai frumoși și electrificați ne vor susține și ține companie pe tot parcursul, pentru a putea să ne bucurăm de frumusețea Drumului care Unește.
Până una-alta, ne-am reunit la Odorheiu Secuiesc, locul unde, în urmă cu 9 luni încheiam sezonul 2. Și cum aventurile ne urmăresc la tot pasul, iar simplu poate oricine, până și reunirea a fost o întreagă provocare.
Trenul plecat din București cu o oră întârziere a ajuns la Brașov cu aproape 2 ore peste ora estimată. Aer condiționat, Wi-Fi la dispoziție, momente numai bune pentru Costin și Claudiu să mai răspundă la câteva e-mail-uri și să mai finalizeze vreo 4 configurații. Noroc că de la Oradea la Brașov se ajunge foarte repede cu mașina, cele 6 ore de drum i-au adus lui Mădălin încă o carte audio bifată. Totul e bine când se termină cu bine, cu multă bucurie și îmbrățisări, plus… încă vreo 2 ore de condus până la Odorheiu Secuiesc.
Seriozitatea sibienilor a ieșit la suprafață și de această dată, Ciprian, Florian și Ștefan fiind singurii care au reușit să ajungă în timp util la pensiunea din Odorheiul Secuiesc. Norocul lor că Valea Oltului nu s-a aflat pe ruta propusă de Waze, iar berea Harghita, rece și bună, i-a premiat pe măsură la sosire.
Odată ajunși cu toții, am intrat direct în „cantonament”. Ziua de instrucție a început cu o vizită la unul dintre observatorul de urși din Subcetate, o localitate aflată la aproximativ 25 de kilometri de Odorheiu Secuiesc. Într-un loc plin de pădure, aer ozonat, apă curată și exagerat de multă liniște, l-am cunoscut pe Norbert, pădurarul „îmblânzitor” de urși. Haios și prietenos, Norbert lucrează direct cu fauna sălbatică autohtonă încă din 2012, având în gospodărire mai multe zone pline de omnivore mari și foarte mari.
Un observator de urși seamănă, într-un fel, cu livingul oricăruia dintre noi. Diferența este că te afli într-un spațiu în care vorbești în șoaptă, cu telefoanele pe silențios, fără blițuri și cu respirația atent controlată. Pentru că, atunci când te uiți la un urson de minim 350 kilograme cum mestecă boabe de porumb, în timp ce o ursoaică la 2 metri mai departe își dojenește cei 3 pui zdraveni să se pună la ronțăit iarbă și să alunge gaițele din zonă, Netflix-ul devine complet overrated.
Tot aici l-am întâlnit și pe Collin, un fotograf scoțian a cărui cameră nu stă nicio secundă. Îndrăgostit de România și sălbăticia ei, bate anual drumul de la Aberdeen până la Subcetate și mai departe spre Delta Dunării, doar pentru a surprinde frumusețea acestui colț de rai.
Revenind la Norbert, profesorul nostru ad-hoc despre cum să te comporți în cazul unei întâlniri cu un urs pe traseele montane, regulile de bază sunt simple și de bun-simț:
- Nu hrăni niciodată un animal sălbatic
- Nu fugi și nu țipa, mișcările bruște agravează situația
- Vorbește constant și fă zgomot în mod controlat
- Retrage-te încet și părăsește zona cât mai repede
- Nu te interpui între urs și puii lui – cea mai periculoasă situație
Iar dacă vreți o cifră, 60 de kilometri la oră este viteza pe care un urs poate s-o atingă pe distanță scurtă.
După toată lecția de respect oferit animalelor sălbatice, seara s-a terminat alături de prietenii noști de la Consensus, cu o cină incredibilă, pregătită în casă și plină de specialități din Ținutul Secuiesc: palincă de pere și prune, quiche cu spanac și roșii, mazăre și cașcaval pentru vegetarieni, caș proaspăt, cârnați afumați și condimentați, szalonna sau slănina afumată, prăjitură cu mere, morcov și multe alte bunătăți.
De mâine, Via Transilvanica ni se așterne din nou în toată frumusețea ei. Terra Saxorum promite să fie una dintre cele mai spectaculoase zone ale Drumului care Unește, iar noi de-abia așteptăm să o descoperim… la pedală.
Până data viitoare, se știe: Like, Share & Clopoțel!
Și Cale Bună să avem, și voi, și noi!
Aventură susținută de Fox ESS & Garmin.
